Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de Președinte al României
Într-o mișcare politică fără precedent în istoria României, președintele Klaus Iohannis a anunțat astăzi, 10 februarie 2025, că își va depune demisia din funcție, la scurt timp după ce Parlamentul a inițiat procedura de suspendare împotriva sa. Această decizie marchează prima demisie a unui președinte român de la instaurarea democrației.
Conform Constituției României, în cazul vacantării funcției de președinte prin demisie, demitere, incapacitate definitivă ori deces, interimatul va fi asigurat de către președintele Senatului.
În prezent, această funcție este deținută de către Ilie Bolojan, care a preluat conducerea Senatului după demisia fostei conduceri a Partidului Național Liberal (PNL) în noiembrie 2024.
Pentru a prelua interimatul funcției de președinte al României, Ilie Bolojan va trebui să demisioneze din funcția sa actuală de președinte interimar al PNL, conform prevederilor constituționale care impun neutralitatea politică a președintelui. Această demisie ar trebui să fie urmată de o ședință a conducerii PNL pentru desemnarea unui nou lider interimar.
Conform articolului 98 din Constituție, președintele interimar nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniția un referendum și nu poate adresa mesaje politice Parlamentului. Aceste limitări asigură o tranziție echilibrată până la alegerea unui nou președinte.
Reluarea alegerilor prezidențiale a fost programate pentru luna mai 2025, cu primul tur pe 4 mai și al doilea tur pe 18 mai.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie, iar campania electorală se va desfășura în intervaluk 4 aprilie-3 mai.
Într-o declarație recentă, președintele Iohannis afirmase că nu intenționează să demisioneze, catalogând cererile în acest sens drept “teme vehiculate din motive populiste și electoraliste”.
Demisia președintelui Klaus Iohannis a generat o serie de reacții din partea personalităților publice și a societății civile. Elena Lasconi, lidera USR, a declarat că această demisie “vine foarte târziu” și a subliniat că, în timpul mandatului său, “democrația s-a făcut fărâme”, considerând acest lucru de neiertat.
Pe de altă parte Mircea Badea a afirmat că ideea vehiculată în spațiul public ca demisia președintelui ar avea ca scop ocuparea unei funcții la Bruxelles este ridicolă și reflectă complexele provinciale ale societății românești.
Demisia neașteptată a Președintelui României ridică întrebări cu privire la motivele reale care sunt în spatele acestei decizii și la impactul pe care îl va avea asupra stabilității politice a țării în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale.
În contextul actual, România se pregătește pentru o perioadă de tranziție politică intensă, cu provocări semnificative atât pe plan intern, cât și internațional. Rămâne de văzut cum liderii politici vor reuși să mențină stabilitatea și încrederea cetățenilor în instituțiile democratice ale țării
